program de practicare a recunostintei

„Celui care are i se va mai da, şi astfel va trăi în abundenţă. Celui care nu are i se va lua chiar şi ceea ce are.”

Trebuie să recunoşti că este greu să citeşti acest pasaj fără să ţi se pară nedrept, întrucât mesajul pare să fie că bogaţii se vor îmbogăţi şi mai tare, iar săracii vor sărăci şi mai mult.
Pasajul provine din Evanghelia după Matei, una din cărţile Noului Testament, şi a creat foarte multă confuzie de-a lungul timpului, fiind înţeles şi interpretat greşit de mulţi oameni.

În realitate, pasajul conţine un mister care trebuie dezlegat. Dacă vei înţelege acest mister, în faţă ţi se va deschide o lume nouă.
Misterul care le-a scăpat oamenilor secole la rând poate fi rezumat într-un singur cuvânt: recunoştinţă.

„Celui care îşi exprimă recunoştinţa i se va mai da, şi va trăi în abundenţă. Celui care nu îşi exprimă recunoştinţa i se va lua chiar şi ceea ce are.”

Iată cum, printr-un singur cuvânt, un text aparent criptic îşi dezvăluie cât se poate de limpede semnificaţia.
Au trecut 2.000 de ani de la notarea în scris a acestor cuvinte, dar ele au rămas la fel de adevărate astăzi cum au fost odinioară. Dacă nu îţi vei face timp pentru a fi recunoscător, nu numai că nu vei primi mai mult decât ai, dar vei pierde chiar şi ceea ce ai la ora actuală.
Pe de altă parte, promisiunea magiei care apare odată cu exprimarea recunoştinţei este descrisă în cuvintele: dacă vei fi recunoscător, vei primi mai mult şi vei trăi în abundenţă!

Promisiunea recunoştinţei este exprimată la fel de limpede şi în Coran: „Şi [aminteşte-ţi] cuvintele lui Dumnezeu: «Dacă eşti recunoscător, îţi voi da mai mult; dar dacă vei fi nerecunoscător; pedeapsa mea te va lovi cu asprime».”

Recunoştinţa operează la unison cu o lege universală ce guvernează întreaga viaţă. Aceasta este legea atracţiei, care gestionează întreaga energie a Universului, de la formarea atomilor şi până la mişcarea planetelor. Ea spune că „principiile similare se atrag”. Celulele unui organism viu sunt menţinute laolaltă, la fel ca şi substanţa unui obiect material, numai datorită legii atracţiei.

Aceeaşi lege operează inclusiv asupra gândurilor şi sentimentelor tale, care reprezintă în egală măsură manifestări energetice. De aceea, tu atragi către tine tot ceea ce gândeşti şi tot ceea ce simţi.
Spre exemplu, dacă gândeşti: „Nu-mi place slujba pe care o am”, „Nu am destui bani”, „Nu-mi pot găsi un partener perfect”, „Nu-mi pot plăti facturile”, „Nu cred că o să reuşesc în ceea ce mi-am propus”, „Cutare nu mă apreciază”, „Nu mă înţeleg cu părinţii mei”, „Copilul meu are o problemă” sau „Am dificultăţi în căsnicie” – tu vei atrage din ce în ce mai mult aceste experienţe de viaţă.
În mod similar, dacă te gândeşti la lucrurile pentru care te simţi recunoscător, cum ar fi: „Îmi iubesc slujba”, „Familia mea mă sprijină în tot ceea ce fac”, „Am avut o vacanţă excelentă”, „Mă simt uimitor de bine astăzi”, „Fiscul mi-a returnat o sumă incredibil de mare de bani, considerând-o deductibilă din impozitele pe care le-am plătit” sau „Am petrecut un weekend minunat în natură, alături de fiul meu”, şi dacă simţi sincer starea de recunoştinţă, tu vei atrage din ce în ce mai mult aceste motive de satisfacţie în viaţa ta.
Legea atracţiei este imuabilă, operând de fiecare dată, la fel cum fierul este întotdeauna atras de un magnet. Recunoştinţa ta are o calitate magnetică, şi cu cât ţi-o vei manifesta mai abundent, cu atât mai mare va fi prosperitatea pe care o vei atrage în viaţa ta. Această lege este universală! Probabil că ai auzit zicători de genul: „Omul culege ce a semănat”, „Cine seamănă vânt, culege furtună” sau „Omul primeşte ceea ce dăruieşte”. Acestea descriu aceeaşi lege universală a atracţiei, dar şi un principiu universal pe care l-a descoperit marele savant Sir Isaac Newton. Newton a descoperit legile fundamentale ale mişcării în Univers, iar una dintre acestea spune:
Oricărei acţiuni i se opune o reacţie egală şi contrară.
Dacă aplicăm acest principiu conceptului de recunoştinţă, obţinem următoarea ecuaţie:
orice acţiune de dăruire generează inevitabil o reacţie opusă de primire.
Iar ceea ce primeşti este întotdeauna egal cu cantitatea de recunoştinţă pe care ţi-ai exprimat-o.
Cu alte cuvinte, însăşi acţiunea recunoştinţei generează o reacţie a primirii! Şi cu cât te simţi mai recunoscător şi mai sincer (altfel spus, cu cât oferi mai multă recunoştinţă), cu atât mai mult vei primi.

„Când te trezeşti dimineaţa, mulţumeşte pentru lumina zorilor, pentru viaţa ta şi pentru vitalitatea de care te bucuri. Oferă mulţumiri pentru hrana pe care o consumi şi pentru bucuria de a trăi pe acest pământ. Dacă nu găseşti niciun motiv de recunoştinţă, vina îţi aparţine ţie, nu Universului.” TECUMSEH (1768-1813) Lider nativ american al tribului Shawnee

Cărţile de istorie sunt pline de personaje ilustre care au practicat recunoştinţa şi ale căror realizări le plasează în rândul celor mai măreţi oameni care au trăit pe acest pământ: Gandhi, Maica Tereza, Martin Luther King Jr., Dalai Lama, Leonardo Da Vinci, Platon, Shakespeare, Esop, Blake, Emerson, Dickens, Proust, Descartes, Lincoln, Jung, Newton, Einstein şi foarte mulţi alţii.